agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-06-05 | | Înscris în bibliotecă de Yigru Zeltil
Cum se frământă strada în orașul
Cu fabrici, cu mașini și cu blokhausuri. Cum taie vântul, Ascuțit, Rețea de sârme, de antene, de lumini. Cum cad de vii, din înălțimi Durerile’nfășurate ‘n patimi. Cum mor pe străzi atâtea suflete nevinovate. Un răzvrătit, S-a spânzurat aseară’ntr’un copac, Crezând că-i vine vietii hac. Era un visător sărac. Dar viața, i-a învinețit grumazul, Și-n hazul Celor ce-or veni să-l vadă, I-a tras din limbă-afară jumătate. Nici pe un ram nu erau frunzele uscate. Cum se frământă strada în orașul Mai luminat în noapte ca în zi. Cum chihotesc și orele târzii. Cum vin chiar zorile fără să le mai știi. Un gând viu Dar dezarticulat, Aleargă svon, pe câmpul desfundat De-al nopților echipe de șomeri, Cum plâng pe străzi convoaie de dureri. O fată mică, Așteaptă dragostea în fiecare seară Să-i răsară, Din sufletul unui client întârziat. Și anii trec și încă n’a aflat Ce taină poartă’n miezul lui amorul Cum să-și înăbușe dorul ... Târziu, în lacul de la margini, s’a ‘necat!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate