Golit de mine însămi, caut un cuvânt mort.
Îi pun piedică zilei, o consider un întreg.
Formele sunt cafenii iar femeile sunt verzi cu ochii întorși.
Se sparg tăceri și se construiește frumosul în ceva bizar.
Ieri o piatră a fost fulgerată și s-a transformat în diamant.
Dintr-odată monitorul laptopului refuză să se îndrăgostească de amintiri.
Acum și coala albă de hârtie refuză dialogurile formale.



Mi-am depus visele într-un cont bancar.
Dobânda este foarte mică și nu pot să visez și dacă nu pot să visez mi-am vipsit gândurile cu verde, astfel am întâlnit o fată cu ochii verzi.
Ochii ei întorși cu genele în flăcări mi-au ars cuvintele și m-au lăsat chel.
Ei, bine! Neavând dobândă pentru visele depuse într-un cont bancar și cu gândurile vopsite în verde, mi-am adunat virilitatea într-o eprubetă și am aruncat cu eprubeta în monitorul laptopului.
Mouse-ul a început să chițăie iar imaginația s-a spart în siteuri apoi a apărut fata cu ochii verzi și genele în flăcări.
Privind-o ochii mei se scurgeau în dorință.
Ea, cu gura întredeschisă strângea în mână o pungă cu toate greșelile mele.
Distanța dintre mine și ea îmi mutilează limba, căci ea femeia cu ochii verzi este descărnată.