agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-06-28 | |
Þie
Ai fost călăul meu, atunci, în plină vară, când îmbătat de pofte, m-ai osândit tu, fiară. Credeai că libertatea răpindu-mi-o, pe veci vei reuși de tine cu lanțuri să mă legi. Te-ai înșelat amarnic călăule hain, viața-mi lângă tine e ca un cer senin. Iubesc omul feroce, înfometat ca fiara, iubirea e mai dulce că tu îmi duci povara. Te mistuie amorul? în el, sfârșitul tău, m-ai osândit la viață, te voi iubi mereu. Cu cât fiara se zbate în ghearele durerii cu atât crește pofta sălbatică a plăcerii. În tine nu văd fiara, văd prada hăituită ce-n brațele plăcerii s-aruncă-nebunită. Osânda ți-e păcatul, povara îți sunt eu; mă vei iubi o viață, te voi iubi și eu! Agonie Fără speranță-n agonie, cu o tentă fumurie, privesc murind în neagra noapte decepția. Delirul groazei mă topește, minute trec îngrozitor, Orgia clipelor de veghe îmi umple sufletul de dor. Coșmarul zilelor de ieri acum este realitate, Realitatea dură, crudă, și în sfârșit – eterna noapte. Ce simt acum ție-ți voi spune: iubire, ură, deznădejde... O inimă care se stinge și lacrima-ți ce strălucește. Fantezie Când Soarele răsare în zorii dimineții și oamenii se avântă în iureșul vieții, Al meu suflet pribeag a și intrat în noapte și-i bântuit sărmanul de-a demonilor șoapte. Viața mea, sărmana, e trista resemnare, onoare și mândrie călcate-s în picioare, Un suflet ce se stinge acum în voia sorții lăsându-se ofrandă pe altarul sacru al morții. Un foc de artificii și sunt în altă lume dar și aici, iubite, doar ție îți voi spune. Așa mi-a fost dat mie, de tine să n-am parte dar te-oi purta în suflet chiar și-n eterna noapte. Cugetare Când mă uit într-o oglindă, mă cuprinde disperarea, cine e femeia asta? mă frământă întrebarea… N-o cunosc, e o străină ce viața mi-a furat, mi-a rămas doar amintirea unui vis demult uitat. Unde este Mariana, cu șăgalnica-i privire, fetișcana cea sfioasă născută pentru iubire? A plecat demult de-acasă, s-a pierdut în astă lume, încercând să își găsească dragostea și-un bun renume. La-ntâlnit și s-au iubit, dar ce mult a suferit. dacă nu era Susanne oare cum ar fi trăit? Bucuria vieții sale Ea era, în orice zi, mângâindu-i suflețelul, dăruindu-i bucurii. Astăzi fiica mea-i femeie și își are rostul ei, îi doresc să își trăiască epopeea dragostei. O văd și-mi aduc aminte cum eram la vârsta ei, unde-s anii tinereții, este-o glumă dragii mei? Parcă nici nu-mi vine-a crede c-au trecut atâția ani, l-am pierdut și-s pustiită, nici părinții nu-i mai am. Uneori aș vrea să plec, alteori să mai rămân, să încerc să caut acul pierdut în carul cu fân. Cine sunt? Cine sunt cu adevărat, deseori m-am întrebat; cine-s eu în lumea mare, unde-i locul meu sub Soare? Sunt în primul rând femeie... mamă, ca să-ți faci idee! în viață sunt o luptătoare, am fost soție iubitoare. Sunt un Leu – prima decadă, sub semnul Soarelui născut; m-am bucurat de toate-n viață tot ce-i uman mi-e cunoscut. Să fiu un lider plin de zel să mă remarc prin cutezanță, era-n a mea adolescență și mai târziu al vieții țel. Sunt om simplu - de cuvânt nu arunc vorbe în vânt, Stenografia – sistem Henri Stahl m-a propulsat pe-al vieții val. Și port în suflet o credință – Eu sunt un simbol de putere, prin agerimea minții mele, văd în cifre – toate cele. Viața-i calcul strict - magie, o poți verifica în chei... Aduni - îți înmulțești puterea, și scazi când îți împarți averea. Aleg să merg pe calea dreaptă, și chiar îmi judec orice faptă, simt energia-mi creatoare când Soarele răsare-n zare... Prietenoasă, creativă, captez atenția oricui, sunt despotul prietenos sau arogantul ce-și înclină balanța în favoarea lui. Pot fi tot ce-mi propun în taină, când am resursa necesară. Sunt rece ca un sloi de gheată emoții nu-mi citești pe față. În clipa când aleg bărbatul, voi străluci ca briliantul, sunt caldă, fină, senzuală și receptiv pasională. Rămas-am singură în cușcă... atentie, Leoaica mușcă! |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate