Boc! Boc! Boc!
Cu-o RTVA (retevea)
Bate-un sărăcuț boboc
Tocmai la poarta mea,
Să-mi ceară resturi de pâine
Din cele ce dau la câine.
Cum să ceară de mâncare
Mie, cel făr’ de parale?

Cere cu curaj prin sate
Chiar donații... obligate.
Nu-nțeleg de ce-ndrăznește
Să mă strângă cu-al lui clește.
De-i boboc să stea sub gâscă!
De e pui să stea la cloșcă!
Oare-i miel? Un miel... de oaie?
Unde-și ține-a’ sale straie?

Uită conștient trecutul,
Face pact acum cu lupul.
A prins cioara de pe gard;
Mi-a oprit banii de fard;
Mi-a luat bobul din hambar
Și hulubi din porumbar.
L-am crezut a fi boboc.
Ce-o fi oare?

Nu-i ghicitoare.
E doar semn de întrebare.
Vreau să știu răspunsul clar.
Când va fi dreptatea-n dar
Celor ce sunt la putere?

Dacă știți, vă rog să-mi spuneți!
Am tot plâns; am ochii vineți.
Eu m-am săturat s-aștept,
Să plătesc... nu ca deștept.
Ne-au luaut pe toți fraieri.
Ne-au dat trăiști fără de baieri.
Ne-au crezut pe toții proști
De și-au pus pe față măști?

Ce s-or face când poporul
Va-nceta de dat onorul?
Înapoi de-ntoarcem timpul
Ne vom înțepa cu ghimpul
Datoriilor de miliarde
Cheltuite pe... petarde.
Banii de-mprumut s-au dus ca fumul.
Va plăti sărac românul
Toate câte-n țară-s lipsă
Cu bancnotele eclipsă?

Să plătească cei bogați!
Nu cei care cu nevoia-s' frați!
Să plătescă-n acte ștabii
Ce-au agonisit ca șvabii!

Unde-i cinstea, oameni buni?