tu
ce-mi torni aripi în oase
pe o virgulă ne vom așeza
virgula dintre trecut și viitor - prezentul
penelul sărutului tău îmi va picta
veșnicie pe buze
căci deja morții îmi mestecă sicriele minții
ucigând depărtările cu ochii
ferecați în lanțuri de agonie
cerul învăpăiat de bocitoare
revarsă potopul
hai, suie în arcă și nu te teme de animale
vifornița tăcerii
trece prin mine și am
mâini crucificate de dorință
tu îmi vorbești cu mâinile
despletită, vai!, a păcat
electricitatea contemplării
îmi varsă în viscere
parfum de măr și de șarpe