Haide, vino-mi în gând.
Adu-mi timp din trecut.
Redã-mi vis ce-am avut,
Când trãiam zile-n rând.

Haide, vino sã stai,
Timp sã-ți iei, vis sã fie...
Mâna-mi pernã sã-ți ție...
Cap sã pui, corp sã-mi dai.

Haide, lasã-ți privire
De ochi calzi și cãprui;
Ce-ai promis nimãnui...
Mi i-ai lãsat...nemurire.

Haide, buze de sânge,
Zâmbet fin ca de nimfã.
Sunt doar sevã și limfã;
Cãci arcaș mã strãpunge.

Haide, acoperã-mi fațã
Cu fuior de-adiere
Din șuvițe de miere;
Pãrul dã-mi ca dulceațã.

Haide, puneți obraz
Roz, de freamãtul vrerii...
Catifea dã-i plãcerii;
Fã-mi din simțuri talaz.

Haide mâini de liane,
Ia-mi ce aer respir...
Suflul fãți-l un fir;
De miresmi diafane.

Haide, coapse în potir,
Lasã-mi iris sã zboare.
În coloritu-ți de floare;
Sã mã pierd în delir.

Haide, trup de mistere,
Dã-mi atingerea finã
De corp suplu, de albinã;
Cu venin de plãcere...



Haide, dã-mi al tãu salt,
Pune-mi aripi, picioare...
Dã-mi elan de încercare;
Sã învãț zbor, spre înalt.

Haide, stai, nu pleca,
Fii din nou lângã mine.
Viața e goalã de tine;
Fã-mi din azi... ce era.

Haide, du-mã de vrei
Pe tãrâm ce te ține...
Fã-mã extaz, din suspine
Și ofrandã; de ai, zei.

Haide, dã-mi iar fior.
Inima-mi vreau s-o frâng...
Nod în gât, dã-mi sã plâng...
Suflet dã-mi, sã nu mor.

Oh, destin ce se cerne !?
Nici nu-i vis, e aieve...
Tot sublimul de Eve
Lângã mine... se așterne !
29.05.2010