seara asta ascult o muzică tradițională din ecuador
un fel de teleportare
n-am auzit de napaykuna dar e ceva din altă lume
ce sunete instrumente
cerul un braÈ› albastru pe umeri
și mă gândesc ce ar fi fost america necolonizată
din cântec tradiții o poartă
pe care zeii ar mai fi adus comori
cât de târziu vom înțelege
că demonul morții e al dracului de civilizat

pe ritmurile vechiului imperiu inca prin aerul anzilor
gândesc trecerea cu rost
întru dragoste sălbatică
ud buzele cu rouă
aștept
numai atingându-mă vezi
atâta frumusețe în ființa mea
moartea și-a declarat falimentul