stai în fața mea te bronzezi toată
sunt mahmur sunt matur

și mă întreb când îți văd strălucirea
tăcută în câtă
noapte am stat

bat fotonii picioarele tale ca pe un arcuș simfonia a treisprezecea
nisipul cântă după copiii umbrei cand te apropii
de mare
de mine
de loc

soarele însuși îmi pare
un pahar de vin
palid și gol
cred că

dacă ți-aș săruta călcâiele aurii până la rană mi-ai vinde buzele
paznicilor de far
dacă ți-aș scrie un vers m-ai arunca în calea corăbiilor ca pe un mesaj
într-o damigeană

noroc!