agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-07-14 | |
Preludiu dedicat timpului
Nu-s filozof și nici istoric, Sunt muritor ca orice pom. Mă rog la Dumnezeu retoric Să ai și tu soartă de om. Veșnic ne-amărâm fără rost, Mâine nu-i nimic din ce-a fost. Orice vis urât pe care-l trăim, Cât timp va ține, noi nici nu știm. Toate trec când vine vremea lor Așa cum trece un nor pe cer. Toate trec, durere sau noroc, Nimic nu ține timpu-n loc. Timpule, vreau să-ți spun ție, Că gestul tău m-a amuțit. I-ai dat o lamă de cuțit Și-ai trimis-o-n veșnicie. N-ai mai fost azi mit de faur, Ai dat cu coarne de taur În Mădălina, ca în van, Un bibelou de porțelan. De gestul tău ,astăzi se știe În toată marea galaxie. Eu nu-ți mai fac nici poezie, Te-am scos din suflet pe vecie. Mădălinei Te-ai dus frumoaso dintre vii, Cu valuri mari de simpatii. Dar ai lăsat te rog să știi, Prea multe suflete pustii. Melodia-ți insolită, Farmecul și al tău har Au dispărut într-o clipită, Nimeni n-a avut habar. Fată dragă nu fi tristă, Nu-i nimic adevărat. Să n-ai lacrimi în batistă, De la noi nu ai plecat. Azi pornești acolo sus, Și însoțită de cocori În iernile fără ninsori, Dar în noi nu ai apus. Epilog Ca tine, o stea n-a strălucit În farmec, har și demnitate. Deși te-ai stins, tu n-ai murit Mirifică eternitate .
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate