Femeia e mama ce adie dragoste în lanul copilăriei.

Săruturile ei sunt macii roșii de lângă genunchii grâului...


Femeia e iubita cu sânii de piatră și inima de aur, care visează pace, când noi visăm putere și bani...



Când minuni în viața ei se destramă... reușește să le poarte mai departe regește, în suflet...



Câte înfrângeri în inimă, dar cât soare în privire...!...
De undeva din adâncuri vine lumina...!...
Poate din prima dragoste a vieții noastre, când am numit-o întâia oară: mamă...


Femeia e bunica ce coace pâine pentru păsări flămânde și fericite, cu gândul mereu la noi...
Și dacă cunoașteți femei rele la suflet, nu vă întristați. Visați la a mea...!... Ea există...!...

Ciclul: Minunea de a fi
31 Martie 2008