Acolo
unde lumina
și răstimpul oglindirii
se contopesc
simt cum sufletul
se desfată

cum crește
covîrșindu-mă
cu presimțirile lui
niciodată aceleași



poate cîndva
le voi înțelege
ajutat de acele cuvinte
ce cresc unele din altele
lipsite de centru

sau atunci
cuvintele nu vor fi
decît răsfrîngeri
trans-lucide trepte
spre ethericul sine

spre sinele
vid și avid
uneori de sine
alteori de propria
oglindire?