Petrecînd sufletul
gîndul se crede
însuflețit
și-i cere lumină
și beznă îi cere


dar sufletul
mereu l-a uitat
pentru visul
unde mai întîi
s-a răsfrînt
mai apoi
s-a retras

unde singur
însingurat
se întoarce
de făptura mea
dezis
de făptuirea mea
prezis

...mereu
purtînd masca
celui învins
de visul
ce nu e doar vis?