Amar te tot aștept să vii, virgină
Și de păcat aprins nici să nu-ți pese
Vecia pe secunde să apese
Și în regatul meu să fii regină.

Să-mi fii lumină și cuvânt adese
Un soare orbitor în noaptea lină
Și scrisul meu, în liniște deplină,
Să n-aibă alte muze și adrese.

Zadarnică e însă așteptarea
Căci în chilia-mi rece n-o să-mi vii.
Tu te-ai nuntit deja, o știu, cu marea

Sirenă dulce-n gândul meu devii.
Oricum erai un sân sortit cu zarea
Din care n-alăptează pruncii vii.