o milă vulgară de ei
ermetic
în pieptu-mi se-nchide

aruncă semințele
odată cu vorbele
și ei nu știu
că-n spatele lor
cresc răsaduri
cresc conserve
pe asfalt

nu vor să știe

din ochi
soarele-și descarcă
lumina
în ceafă-i simt
privirile calde

ne târâm cu toții
printre raze și gunoie
ca râmele

sternul îl simt
cum se sparge
s-arunce duhoarea tristă
lipită de inimă

astrul ne-a blegit
cercul lui
ni se-nvârte în creier
și-n brațe

ne cad degetele
înfășurate-n hârtii
dulceața curge
și ea pe asfalt


29 iulie 2010