Și norii nu ne scapă de căldură
Fierbinte este noaptea, ca o sobă
Când iarna își îmbracă alba robă.
Și Dumnezeu de noi nu se îndură.

Mi-am aruncat întreaga garderobă
Sunt 'coperit numai c-o frunză. Dură
E realitatea firii. Este pură
Fecioara dulce care mă aprobă.

Iubita rătăcită are miere
Pe buze. Nu purtăm defel păcat,
Amorul nostru-i doară o părere;

Pe marea-nchipuirii am plecat
Și biciul valului simt în viscere
Că nu-i o dragoste cu-adevărat.