Să cerni la urmă slovă ca "frumosul"
Și ca o larvă lasă "adevărul"
Iar strănepoata, pieptănându-și părul
O pasăre să îi tresalte torsul.

Și cum coboară-ncet în lapte zărul
Să nu existe cale cu întorsul
Nu căutați peceți ce-aduce josul
Chiar fi-va de gusta-veți leneș mărul.

Vă-ndemn acum să nu-nsoțiți urâtul
Frăție nu găsiți în grea minciună
Să mai întoarceți după dame gâtul

Dar să iubiți și clarul cel de lună...
Să știu că ați rămas măcar cu-atâtul
Când fi-va să îmi spuneți noapte bună.