să mă încui într-o gutuie să pleci să nu întorci din drum
cuvântul ce la gât a mai făcut un nod postum
din depărtarea de mireasă veni la noi iar în pețit și zău era acasă nimeni nici umbra mea sosind
un cocostârc de aur trăgea un cui în piept dădea din soare un altul razei drept
pe câmp doar păsări
în urma lor de aripă privea când știrb
când orb ori surd trăgând spre mal o cratimă
strigarul nou