agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-09-11 | |
În ochii tăi mi-am ascuns pașii,
Pașii pe care obișnuiam să mi-i cioplesc în cer Și să las zeii să mi-i poarte, Sperând că din rumoarea lor îmi vei revărsa În valsuri și romanțe. Tu doar tresărisei la scârțâitul pasului meu Și ai încercat să convingi iarba Să nu mai crească pentru mine, Și râul, să-și urce piatra înapoi Pentru a nu-mi strivi muntele Pe care te-am înălțat. De atunci te închipuiam mereu acolo, Acolo unde soarele se spală de zi Și toarce umbră sub tei Ca noi să ne așezăm Și să ne vânturăm clipele De minuni, culori și ape. Te vedeam mereu acolo Ciupind iarba de larvele de gânduri Ce mă cutreierau. Mă lăsai să mă așez sărac lângă tine Tresărit slab la ciupitul privirii tale Și mă gândeai, Și ne gândeam... Era o vraiște de gânduri pe care Le strângeam dintre ațele rupte de lângă războiul La care își țesuse Dumnezeu Cojoc cu nasturi din piatră de râu. Era vraiștea de pași cu care îți cutreieram trupul și visul flămânzi de mirosul de fân cosit din ochii tăi, din părul tău... Pașii pe care obișnuiam să mi-i cioplesc în cer Și să las zeii să mi-i poarte... Să mi-i poarte spre tine, prin tine...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate