când degetele vorbesc eu prefer să tac
oricum tăcerea e un vocalist
și discuțiile sunt un solo de chitară
numai că partea instrumentală e play-back

și să vă spun ceva despre vocalistul ăsta
cu cămașă albă și
cravată neagră care de cele mai multe ori
atunci când inspiră cântă
iar atunci când expiră scrie versuri

publicul este alcătuit din papagali
dar nu are importanță că doar
știi unde să te oprești atunci când taci
fie că ești cel mai mare vitezoman fie că ești o prăjitură de
vanilie fie că ești un simplu misérable

într-un final
atunci când se uită la lună
precum un vârcolac tăcerea
își pierde cămașa
și își aruncă cravata cu speranța că
cineva din public e pregătit să o prindă