agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-09-20 | |
O stea muritoare
Prin această lume trecută-i ca printr-un vis Ce-mi varsă asupra-mi doar sclipiri de argint Cu razele cele veșnic purtate de un gând Spre clipa cea nemuritoare de viață dătătoare Mă îndrept ușor, ușor și grabnic încrezătoare Ca ceea ce ochilor mei le-a fost dat să vază Nu va pieri ca o prea muritoare rază. Iar dacă ar fi să piară totul ca un coșmar urât De vină oi fi eu sau soarta ce-ntr-o clipă m-a urât? Peste viața-mi inocentă, moartea grabnic a urcat Într-un gând fără de margini spre final m-a îndreptat Iar mărirea ei trufașă într-un suflet s-a-nălțat Căci murirea mea cea tragic, nemurire i-a adus Burându-se de dânsa ca de cel di-ntâi apus. Pentru mine lumea-n clipă s-a schimbat Când coșmarul cel prihanic spre întuneric m-a-ndreptat Spre o lume unde veșnic dăinuie durerea Într-o clipă aducându-i neplăcerea. C-o macabră întunecime ea pe loc m-a înjunghiat Vărsând tot mai multă răutate spre stejarul închinat. Steaua ce ieri era un paradis, azi ușor ea s-a tot stins Ducând spre moarte ceea ce n-a fost decât un vis. O macabră întunecare mi-a umbrit orice cale de scăpare Mi-a luat viața și speranța aducându-mi în dar, moartea. Cea de care ne-am temut, cu toții la început.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate