agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-09-22 | |
-Ia să-mi spuneți voi acuma,
Cine a mâncat smântâna? -Mămico, sigur pisica, Pofticioasă-i mititica! Când am plecat dimineață, Cred că a rămas în casă. Sincer, nici n-am observat, Sigur s-a ascuns sub pat! -O aducem noi îndată, Chiar acum, la judecată. Eu voi fi judecătorul Și voi toți auditoriu. Pisica privea mirată, Se știa nevinovată, Încerca să-și ceară scuze, Nimeni să nu o acuze. -Eu nu am făcut nimic. Am prins un șoarece mic, M-am jucat c-o vrăbiuță Și-am lenevit pe-o băncuță. -Taci, nu te scuza într-una, Știm că îți place smântâna. Ai uitat că astă-vară, Te-a prins mama în cămară? -Dacă minți, e complicat, Pedeapsa ta s-a dublat. Dacă recunoști, ce-i drept, S-ar putea să te și iert. -Te rog să-nțelegi, stăpână, Nu am poftit la smântână! Ca să recunosc nu-i greu, Ce să zic? Nu am fost eu! -Eu știu cine a greșit, Nu-s ușor de păcălit, Dar aștept ca vinovata Să își recunoască fapta. Și observ la cineva Smântână pe fruntea sa Și rochița e pătată Iar la gură-i albă toată. -Eu sunt, mamă, negreșit, Uite, m-ai descoperit! Îmi cer scuze, îmi pare rău, N-o să mai fac asta, zău! -Să minți nu este frumos, De ești prins, e rușinos. Greșeala, de-i asumată, Pe jumătate-i iertată. Aurora Luchian Vaslui
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate