Bucuria jertfei (purificarea bărbatului singur) la bordul
Unei bărci zimțuite cu dinți de harpii începe prin a-l face
Mai conștient de el însuși și sfârșește c-un salt în apnee

O redingotă peticită cu prevederi și perversiuni astrale
Se desface din cuierul depărtării și el șleampăd și confuz

Abia ieșit din adâncuri se prinde într-un dans al apelor
Și-și dă târcoale fidel unei obsesii prea intime sau străine

Ceva incert între un ochi cu nostalgia auzului și o ureche
Cu nostalgia văzului
Deși după ce-a deprins arta supraviețurii micilor greșeli
Ar trebui să-și facă un pustiu de bine și să greșească fatal
Dar vai câte visuri nu se înclină dinaintea stăruințelor
Dorinței față de care moartea pălește și se autodizolvă
Înainte de a le proba himeric dulceața și îndreptățirea!

Aici te privești fără speranță în sparte oglinzi
De care depinzi deși nu mai vrei să te-aduni
Din cioburi de gesturi Iar dacă asculți de legi
Din adâncul depărtării doar sorcovit de ramuri
Profetice de salcâm mai crezi că prin moarte
Ești chemat să plutești în extaz deasupra mării

A încerca prostește să scoți sunete pure pe care nimeni
Nu le mai aude din nervurile încâlcite ale frunzei de viță
A încerca să eviți orice țintă când te îmbraci în ecouri
De valuri și în irizații de curcubee smulse de pe capete
De bufnițe nu înseamnă să îți iubești prea mult destinul?

Când nici bucuria de a trăi nu-i loialitate fără condiții față
De reverberațiile eșecului iar de te uiți c-o largă îngăduință
Spre toate câte ți se refuză nu este normal să conchizi
Că n-ai de ce să taci în favoarea celui ce nu-și dorește
Decât să-mprumute simultan sau pe rând chipul celorlalți?

Grozav e de privit adolescentul rătăcit în mulțime asuprit
Într-un moment de falsă limpezime de ispita unei aventuri
Pentru care doar cei din jur sunt convinși că are chemare

E mult mai bine - dacă le ai - să-ți deschizi aripile asupra
Cui nu-și dorește fluierând una din melodie la modă stri
Gate de raperi răgușiți și cu logaritmii deschiși la prohab
Decât să plonjezi voios schimbat în pulberi de stridii și ra
pana în deciziile opresive ale dispersiei și diagenezei