Te bucuri
dar bucuria ta
nu mai are nimic
din bucuria dintîi

bucuria de-acum
este reflectarea
acelei bucurii parcă
tot mai îndepărtate
(de ce-ar trebui
să-ți fie propriu
și tot mai aproape)


te bucuri
dar numai cu atîta bucurie
cîtă ți-a mai rămas
după ce în oglindă
ai stat față către față

și-ai văzut
că-n același timp
ești și același/și altul

și-ai simțit
cum "ceva" neștiut
nevăzut te desparte
și opune ție însuți