Alerg către un vis deja uitat
în neuitarea strâmta al unui cerc vicios
mă înham într-un cântec de sirenă!!
și ce absurd mirosul tulburător al cerului te lovește
și dai crezare unui zbor deja banal!

e un măcel aici, cu soare si noroi!!!!
și te strecori în somnul unui mic strigoi!
și zbați și cânți și te-neci ușor
ca să auzi cum frunzele te dor!

se pare ca vrei un haos nud,
și tulburător de descarci pe cărări deja uitate
nu călca durerea în picioare
las-o să te învăluie în vraja ei și să îți străpungă toate venele!
iar despărțirea speranței de abstract
te îndeamnă la un colier de șoapte deja mirositor !

e un măcel aici, cu soare si noroi!!!!
și te strecori în somnul unui mic strigoi!
și zbați și cânți și te-neci ușor
ca să auzi cum frunzele te dor!