De pe deal vine în goană
Un scaiete speriat,
Zvonind c-a-ntâlnit pe Toamnă,
Și zâmbindu-i l-a uscat.

Strigă tare la o nalbă:
-Fugi și-ascunde-te degrabă
Că-n păduri și prin poiană,
Toamna s-a-apucat de treabă!

Două muște stau la soare
Încălzindu-se la spate,
Agitând din aripioare,
Au zburat, rău, panicate.

Dar în treacăt au zărit
Un broscoi gătit în frac,
Ce era cam răgușit
Și cânta singur pe lac:

-Du-te-n mâl și te pitește
Ori prin stufăriș, acum!
Căci un scaiete vestește
C-a văzut Toamna pe drum.

Florile au vrut să fugă
Însă cum? Nu au plecat!
Că-s înfipte-n rădăcină,
S-au zbătut și s-au uscat.

O cioară din depărtare
Văzând agitație,
Vine să confirme tare
Și face senzație:

-Iat-o sus, vrea să coboare
A făcut prăpăd în urmă!
Și un baci din munți apare,
Coborând spre sat o turmă.

O albină rătăcită
Își caută stupul,
Sărmana e amorțită,
Nu-și mai simte trupul.

Un greiere se învârte
Dup-a sa chitară,
Însă și-a adus aminte,
Că e subsuară.

Gărgărițele grăbite
Se-nghesuie-n strat.
Sunt de-al binelea-ngrozite,
Fuga la iernat!

Un bondar cu bondărița
Plâng, se sfătuiesc,
Und' să-și caute fetița
Că nu o găsesc!

Vâjj!o boare de vânt trece
Și-o aduce-n zbor,
Mititica-i toată rece
Tremură de zor.

Toți sunt panicați de știre
Ar fugi, dar unde?
Și-aruncând câte-o privire:
-N-avem und' ne-ascunde!

Foșnind, Toamna a ajuns
Și a presurat,
Păturici de frunze moarte,
Totul a uscat!

11.09.2009 Aurora Luchian Vaslui