agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-11-19 | |
în afară de o durere cumplită de cap
și un cont pe facebook nu am nimic în comun cu cei vii dacă aș fi fost inteligent aș fi făcut un liceu militar sau armata la marină aș fi avut un loc de muncă asigurat la bugetari m-ar fi durut în cot atîta timp cît aveam permis de conducere pentru luntrea lui caron morților nu le pasă de etilotest sau dacă e ziua ta ei nu-ți spun la mulți ani ori să ai noroc ei îți urează simplu căcat în traistă ieri de exemplu victor juca biliard pe computer mulți au dat like la statusul meu doar un un copil de țigan s-a gîndit la mine și a murit ca urmare a complicațiilor date de rujeolă a venit la mine și a zis trece-mă îmi plac oamenii care mi-o spun verde în față trece-mă că n-am timp pentru tine am început să-i urăsc pe ăștia din nordul moldovei frate-miu împărțea chiria cu ei în londra avea de gînd să-mi facă o surpriză voia să-mi plătească biletul de avion de sărbători doar că idioții din nordul moldovei au plecat înainte să plătească chiria au luat pînă și cratița în care frate-miu gătea anul trecut chișca adusă de mine din țară asta îmi confirmă teoria liniștii aparente conform căreia nu știi ce consecințe poate avea un simplu gest adică să presupunem că tot ce atingi devine al tău dacă pui mîna pe o piatră s-o arunci în rîu să facă broasca devine a ta în vreme ce piatra străbate apa mîna rămîne într-un fel suspendată și-atunci te întrebi dacă piatra și-a găsit în sfîrșit apa atunci de ce mîna regretă sau ca să fiu concludent mă trezesc dimineața ascult tower of songs mă întreb oare dacă aș fi conștient că trag aer în piept doar pentru că altcineva a încetat să respire aerul ar avea gust de piure de castane? așa că astăzi îmi pare rău că nu mă doare că nu mă mai doare cînd uit chipurile celor pe care i-am cunoscut și prefer să-ți vorbesc despre efectul religiei asupra cofetăriilor forțate să se adapteze și să vîndă produse de post
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate