Într-o bună zi, cu soare, caldă,
Odihnindu-se pe-o laiță
Mama, calmă, scoase dintr-o pungă,
O pâinică.

Ne-a chemat la ea pe toți copiii,
A-mpărțit-o-n bucățele
Și ne-a dat-o-n loc de turtă-dulce,
Ca desert.

Ori de câte ori un colț de pâine
Îl primeam s-astâmpăr foamea,
Mama mă-nvăța să spun în grabă:
Mulțumesc!

Tot așa-mi dăduse tata sfaturi:
Celor ce îți fac vreun bine,
Celor ce te-ajută-n grea-ncercare,
Mulțumește!