Sălbatica Consternare
-de MVB

Eu sînt, exist, am fost și voi mai fi
În lumea asta fizică dezordonată
Dar în adîncul sufletului tău
Ași vrea să știu, voi exista vreodată?

Ești lucrul cel mai bun din viața mea
Dar nu îmi aparții și chinuiesc într-una
Căci pot doar dragostea acum să îți ofer
Și restul iți voi da pe totdeauna

Te simt, te voi simți, și am simțit
Prezența iluzivă, himera plutitoare
Ce-ai fost mereu sublimă-n jurul meu
Patima viselor cea acaparatoare

Te-am devorat din stele căzătoare
Fantasma ți-am răpit din aștri de pe cer
Și soarele apune și răsare
Cu tine-n gîndul meu, mereu… etern

Te-am vrut, te vreau, constant te voi dori
Și mutilez ideia ce vrea să te alunge
Gîndirea pluralistă-n eul meu
Aici te vrea, departe te împinge

Din gîndurile mele evadează!
Din amintirea mea îndată să descinzi
Și visurile mele te rog abandonează
În viață-acuma vino și mîna să-mi întinzi

Îmi vine cîteodată să-mi iau drumul
Să fac o odisee mare în căutarea ta
Dar ancora arunc cînd știu de unul
Ce a ajuns la tine cu mult-naintea mea

Gîndita mea, uitata mea prințesă
Voi fi intr-o eternă așteptare
Pierduta mea din visele voalate
Găsita mea din viața viitoare.

MVB @ 10/4/2010