agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-12-12 | | Înscris în bibliotecă de Yigru Zeltil
Oameni și frunze și noaptea ca un păr amar
Noaptea învăluindu-mă ca o armură moale Ca o armură rece și caldă de frunze ude și velur Ca o armură de frunze pe frunte, pe ochi, pe gât, - Omul care a văzut carele cu coviltir sunând Carele și sub ele felinarul ca o inimă de cal Omul care a spus mâna pe vâna de la tâmpla nopții Omul cu o mână mirosind a tutun și a păr. Omul acela ducea sub coaste o inimă ca o armură Coastele palpitau și fiecare era o inimă - O inimă grea, de 5 kile, vânătă, aburind Cat un păr asudat, ca o gură fumegând. Am adus, stai, am adus lângă tine, O armură, o inimă, oameni și frunze, O căruță în care zace o inimă de cal Din care o să fumăm o țigară de catifea, Până când zorii vor curge pe pulpele tale Ca un lichid alb, cleios cu leucocite moarte Pentru idila din parc, pentru frunze și căruțe Dar tu să-ți amintești de omul cu inima ca o armură Din care o să fumăm o țigară de frunze, Și fumul te va învălui ca o armură Fumegând.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate