Nu te mai cauți în fața oglinzii
inima sângerândă se scurge în păsări,
oriunde m-ar găsi umbra luminii
între mine și tine coboară stelele.

Dacă-ți așez perle pe gâtul de porțelan
zboară un fluture, clipele devin
lacrimi înghețate sub pleoape,
căzute pe sufletul meu însetat.

Moare câte un gând fără cuvinte
bucuria se retrage pe insula tristeții,
se supără trandafirii, înțeapă mai des
dragostea nostră gata să ațipească.

Iubito, în apele albastre scoicile albe
au prins aripi de îngeri ai mării,
și fulguie cu perle florile dimineața
pe care le descânți cu sunete de harpă