agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-02-14 | |
Colind timpurile vieții fără să îmi număr pașii
Þintuit pe-o cale strâmbă și de bunii și de lașii; Spre Grădina Fericirii zilnic lupt să-naintez, Zilnic, necuvântătorii, mă silesc să deviez. Căile de aur negru sunt pavate întâmplător, Pline sunt de chin și ură ca destinul muritor, Nici e gotic, nici baroc, nici e artă futuristă, Calea ce mi-a fost sortită e-o cărare mult prea tristă. În Grădina Fericirii îmi sunt închise sub lăcată Tot ce n-am avut nicicând și-am dorit o viață-ntreagă; Sunt prietenii pe care mi-i doream în viața eu, E căldura și speranța focului din șemineu. Numai să mă ierte timpul, o, himeră, cât m-ai ros! Sunt atâția ani de zile, de când umblu păgubos, Bâjbâiesc cu pași nesiguri prin lumină, dar mi-e noapte, Iar Grădina Fericirii parcă e tot mai departe... Tagma celor duși de soartă, păgubiții filantropi, Mai respiră și prin mine și prin calea mea cu gropi. Sunt închis în labirintul, ce mi l-au grefat ei mie, Iar Grădina Fericirii, încet, devine o utopie. Nopțile mi-aduc neliniști, frământări și somn deloc, Zorii îmi redau puterea să pornesc, din nou, din loc...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate