O cană a amorului plină
Cu veninul unui șarpe roz.
Venus se spovedește senină
De tot ce este și ce-a fost.

Trandafirul de dantelă solară
Luminează neon drumul iubirii,
Pe un pergament se odihnea o salamandră
Cu ochii ațintiți asupra firii.

Culorile ateice din stradă
Se sculptau atente pe o vază.
Aveau la dispoziție o zi întreagă
Să macine minciunile din casă.

Un deget pictat pe o hârtie
Știa mai bine ca un om adevărat
(Care trecuse prin viață și mizerie)
Că dragostea a scăpătat.