am o carte în care am pus câte un semn
pentru fiecare cuvânt pe care l-am spus
pentru fiecare zâmbet pe care i l-am arătat
e o carte pe care o tot citesc
din când în când
și-mi spun că mai am timp...

nu știu cât
nu știu cum l-aș putea măsura
dar mai am.
pot încă să vorbesc, să alerg, să râd
pot să văd, să plâng
să mor...

și când n-o să mai am timp
noi vom fi deja de mult fericiți
cu cărțile pe genunchi.