Am fost faptașul unei "crime",
Mai sunt făptașul unor rime...
Voi fi eu oare iar...făptașul,
Unor "minuni", în tot orașul?!
AÈ™ vrea cu sufletul s-alunec
Si-ntr-o minune-aș vrea să-nec
Păcatele ce le-am făcut
Până mai ieri, deci...din trecut.

Acum, privește în oglindă.
Figura-ncepe ca să prindă
O formă...pur-cer-omenească.
N-aș vrea din nou ca să se nască
Dar, m-ar scăpa de-ngenunchiat,
In fața primului păcat.

Ieșiri nu ai; ba poate, da!
Cinstit să fii, m-ai întreba
Ce gânduri am și ți-aș răspunde:
- Nu te uita-n oglindă.