Sub negrul nevazut al nopții
Să dăm iubirii noastre foc,
Și razvrătiți,in fața sorții
Să ardem doruri la un loc.

Din trupul tău,în, neagra noapte
Să ...sorb iubire,și fior!
Și imbatate-n mii de șoapte
Să se-mpletească dor cu dor.

Ascunși de timpul care trece,
Despovărați de gînduri...goi,
Tristețea grea, din urmă,rece!
Să nu coboare peste noi!

Și de ne-om aminti-n,nestire
Cîte vreodată,ne-au durut!
Să ne ascundem în iubire,
Trăind-o iar, ca la-nceput.

Și lacrima divinitații,
Ne protejeze pe amîndoi
Placîndu-i,noul sens al vieții
În care ne-avîntăm,noi doi.