agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 4058 .



Colocviu antic
poezie [ ]
din Amurgul zăpezilor (1982)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Ion_Larian_Postolache ]

2011-02-27  |     |  Înscris în bibliotecă de Yigru Zeltil



Augustus, mai cu osebire pe Marcus-
Antonius îl mustra pentru sminteala lui
de a scrie în așa fel, încât oamenii să
se minuneze și să nu înțeleagă.
(SUETONIUS —12 Cezari)


S-a furișat aseară în cetate,
Drumeț pribeag cu torbă grea în spate.

Ce noapte albastră! Cât belșug de cer!
- De aur Cloșca. Rarița de fier.

Cum zumzăie cetatea... Ca prisaca!
- Acesta este drumul spre Itaca?

- Acesta-i drumul, dar departe-i foarte
La mii de stadii. Poate mai departe.

Doi înțelepți treceau vorbind încet,
Despre Zenon și Thales din Milet.

Și-atunci au dat cu ochii de străin:
Sandaua ruptă. Zâmbetul senin.

— „Din ce cetate vii, drumeț sărman?
Ce știi din Platon? Din Aristofan?

De ce n-ai myrt ca fruntea-ți s-o-ncununi?
Ce știi să faci?”
— „Eu? Poleiesc minciuni”.

N-au înțeles nimica filozofii,
Își potriveau cu grijă faldul ștofii

Și-l ascultau cu gându-n altă parte.
- Ce spune el nu scrie-n nicio carte.

Și unul l-a-ntrebat troznind din dește:
- „Cum poleiești minciuna? Povestește.”

- „E-un meșteșug furat de mult, din cer,
Îl știu de la bunicul meu Homer.

Era un orb bătrân de prin Helada,
Insă purta în traistă Iliada”.

- „Dar spune, ce-i mai faci minciunii tale?
- „O joc un timp, arzând, pe nicovale,

O iau în clește, o lovesc cu dalta,
O răsucesc pe-o parte și pe alta,

O-ngemănez și-o chinui, după plac.”
- „E-un filozof”. „Pe dracu! E un vrac”.

- „Și după asta, ce faci cu cuvântul?
Îl dai cu bronz, așa-i? – „Ferit-a Sfântul

Doar când îl simt că bate ca o mreană,
Cobor pe el o lacrimă din geană.

Și-atunci cuvântul arde peste veacuri,
Ca luna-n cer. Ca stelele în lacuri”.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!