Ploaia Iubirii
-de MVB

Când bate vântu-afară și-i de ploaie
Și trestiile tremură înfricoșate
Când duduie ferestrele la case
Și rândunelele se-ascund îmbrățișate

Și se înduplecă și teii cei semeți
Văzduhul e străpuns de gemete canine
Nervoși sunt chiar cabalii mansueți
Dar nu pot doar decât să mă gândesc la tine

Și-atunci o pace vastă mă cuprinde
Afară-i frig dar sufletu-i dogoritor
Privirea-mi dusă-n pozele-ți sublime
Desfăt adânc când înspre tine mi-o cobor

Și te iubesc ca pe o zi de primăvară
Te vreau ca pe-n mănunchi de clopoței
Și te doresc ca aștrii de pe bolta fluvială
Ca lacul cristalin cu zvon de brotăcei

Mă voi gândi la tine ca la raiul nostru
Ce poate fi etern doar daca îl vom cere
Tu Eva dulce, dezgolită, abnegată
Eu un Adam creat statornic, fără mere

Și-ți voi iubi făptura astronimă
Și fața îngerească izgonită
La raiurile-nalte mulțumesc
Căci te-au trimis aici să fii iubită

MVB @3/2/2011
ÿ·٠•●♥ Ƹ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒ ♥●•٠·ÿ