iubire
opiaceu rar
nervurile sufletului picură
ochilor
curcubee

ce ploaie îndelungată
peste zăpezile câmpiei

ce vânt rătăcitor
între luminile astrelor

ce soare magic
din miere și înțepături
ca de albine

vise
frământate între năzuințe
de copil
pumnii micuți strânși
sub învelișul de femeie

globul meu de cristal
satelit pe cerul nopții

guri știrbe
buze umede
zâmbesc cum roua
din leagane privindu-mă
pe ferestre