visez să-i cuprind coapsele
la un dans
nedansat niciodată
trecător nebun pe o margine
de pas
detașat de stridența unor sâni dezgoliți
îmi adun fiecare remușcare
întro direcție necunoscută
parcă triumfă regretul
unor cuvinte ce îmi răvășesc
credința în iubire
și mă întreb cu insistență
de ce nu au acoperire
în fapte
nu mai regăsesc nimic
din ce credeam că poate fi
liniștea începutului fără sfârșit
a rămas doar
vis