agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-03-16 | | Înscris în bibliotecă de Yigru Zeltil
E Rița, fecioara cu ochii sprințari –
Cu sâni ca de piatră Născută-n alaiul a zece cobzari, Regină pe șatră. Zglobie ca fulgul, cutreieră văi Și negre poene, Iar ochii ei tineri îi joacă-n văpăi Pe umede gene. Cosița ei creață, pe umerii goi, Îi cade-n inele, Surâsu-i aruncă pe-ntregul zăvoi Sclipiri de mărgele. Aprinsă-i năframa ce-i flutură-n vânt, Râd galbeni în plete – Când trece cu-n zâmbet, zvârl cușma-n pământ Nomadele cete. Când naște sub corturi un cânt legănat Și-un zvon de sandale Cu patimă cruntă ciocanele bat În vechi nicovale. Ea joacă sub vaierul strunii prelung La focuri sărace, Și razele lunii ființa-i străpung Cu sute de ace. Ușor se mlădie, rotește pe loc, Dând chiot sălbatic, Și pare piciorul ei sprinten în joc, Atins de jăratic. Dispare-n vârtejuri, sar banii pe sân Loviți de furtună! Și geme ca vie sub meștere mâini, Lăuta străbună. Târziu stau nomazii la stele culcați, Iar ea pe câmpie, Sărută văzduhul cu ochi dilatați De-o sfântă beție. Sărulești, Octombrie 1919
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate