azi dimineață
aveam capu’ ca
un butoi cu
pulbere băusem
cu vecinu’ gigione
cred că samagonul lui
dinescu ete că
că începe să
se lățească
poemu’
și nu
vreau
asta
putoarea de mia-miuța taman acu’ se găsise marș
înapoi idiotule
se găsise zic
să se învârtă
în jurul meu
frăsuindu-și bucile falnice
încingând aerul
până la
incandescență
lasă-mă fă
să
gân-
desc până
când mi-o plesni
capul
ca
baloanele de la bâlci când necăjeam fetele apropiind de ele înapoi
n-auzi țigara aprinsă
plezni-ți-ar
să-ți
pleznească că
ete și ce
dacă e cacofonie
că nu te mai saturi
ce dracu’ să
gândești cu
niște
eventuale urme
de creier
puse în spirt
ete a dracu’zic eu
începuși
să vorbești
radical
de când ai contacte intelectuale cu mine
păi altfel ce fel de contacte am mai putea avea mă boșorogule
aici
înghiții în sec
și tăcui
ea porni la atac
hai ieși
pune-ți țoalele
pe tine
să nu te aștepte
căpitanu’ la poartă
vidanjorul ei
devenise
căpitan de vidanjă
de când îi eram eu subordonat
e drept
că mă făcuse și pe mine
șef de furtun
îmi făcuși
fă și mie o
cafea jacobs
bea-o p-aia de aseară
stai să
fumez o țigară
de tutun cubanez
n-ai o tărie
să mă dreg
pleacă dracu’
odată
ba stai nițel
sună telefonu’
e căpitanu’ o
avea ceva să-ți zică
ce e iubitule
îhâ îhâ
pa te pup
auzi mă că
azi ești liber
s-a ars electromotorul la
vidanjă și
el e-n atiler
și la ce ziceai
că te gândești
cu creierii ăia
scurtcircuitați
de te uiți așa
ca biolul lui cioplâc
fă tu n-ai văzut
ce celebru am de-
venit
mă bagă și pe
mine lumea
poeziei moderne
în seamă am șaiș’pe
comentarii
și ce e cu asta
mai poți să-mi
pui seara milionu’
în poală
plus ce-i mai scapă
căpitanului
gândi ea
ca acu’
de când ești căcănar
șef de furtun fă o corectai eu și mă gândii să-i șterg un dos de palmă
dar îmi luai seama
că mi-am amintit ce-am pățit când am mai încercat
fă
întâi și-ntâi
mă las de poezie
și m-apuc de poezie modernă
tu mă
la vârsta ta
care-l pupai
în fund pe unu’ gongora
ca să nu zic altfel
într-un limbaj mai frust
luis de gongora y argote parcă
nici în partid
nu te-au primit
că ziceau că folosești un limbaj gongoric
oți fi fost voi
colegi de bancă
dar ai fost și rămâi influențabil
chestia cu colegul meu
de bancă gongora
mă stupefie urât de tot
chiar așa de bătrân
îi par eu
scârbei ăștia
dar îmi zisei
o vorbă inventată de
mine
și de care sunt foarte mândru
și caii de dric merg în buiestru
și după asta
îmi admirai îndelung
stilul
elocința
elocvența
locvacitatea
și mia-miuța de colo
și ce-o să faci
dacă te faci
ce ziseși
o să fac pe dracu’
o să mă angajez
poet de curte
la o americană bogată
gia iova
bă prostule
aia își face singură poezie modernă
și oameni serioși zic că
fă zic eu
zic că
zic că c-așa vreau eu e bine semnul întrebării
dar n-am voie că e o poezie modernă
atunci
mă fac luptător in ringul poeziei moderne
mă lupt chiar cu gia iova
uite cum așteaptă leedoralee
să vadă sânge
și dacă mă omoară ce
scap dracu’ de tine
că mi-ai mâncat
tinerețea
sufletul
și
banii
mă ridicai maiestos
și-mi admirai de la înălțimea celuicelor un metru jumate
alai meumei
stabiliți voi dacă e un metru
sau mai mulți
impresionanta mea statură morală
dar nu trecui de orizontul burții
vezi mă că sună căpitanu’ a reparat electromotorul