Dimineața e un ceas
Ce îl vreau demult oprit
O secundă a rămas,
Dintr-un somn preafericit...

Ne ascundem între cuțite
Și visăm numai clătite
Ne prefacem în oțet
Cînd am dat de diabet,
Regret,
Că pastilele n-au sentiment.

E aici un vizitiu,
Ce ne îndeamnă să plecăm
De e mort sau viu
Nu știu,
Însă vrea să îl urmăm.

Ne întoarcem iar spre cer
Însă norii ne apasă
Uite razele cum pier!
Sincer,
Mai bine merg la masă.

Geamul ce îmi dă lumină
Mă privește din grădină
Eu adulmec flori de soc,
Noroc!
Și să rămâi pe primul loc!

O poză nouă are colțuri,
Are culori din alte lumi
Pe palma ta se joacă fluturi
Și juri,
Că nu vrei să mă suni.

Te îmbogățești privind un om,
Te sperii când e lângă tine
Te vei ascunde sub un pom
Ce domn!
Am fost, dar nu-ți convine.

Lasă-mă acum să cred,
În toate clipele de mâine
Mistere nu vreau să dezleg,
Ce bleg!
Te înțeleg, du-te cu bine!