Căutăm mereu aceste ape azi
pentru că se știe din trecut
că avem bogății pe pământul cel sfânt.
Natura își recuperează energiile
și izvoarele dătătoare de sănătate
ies din munții noștrii frământați,
cu splendoarea au făcut legământ.

Avem moștenire aceste izvoare
ce trec fluierând printre stejari.
Auzim susurul lor și rămânem în extaz,
așa ne curge și nouă această viață.
Ele reprezintă un zbucium secular,
taie în două multe culmi semețe,
le privești și te crezi un cal breaz.

N-ai unde te ascunde zi de zi
te rostogolești prin iarba verde,
ai numai zâmbete de noroc și scuze.
În preajmă apare un izvor minunat
ce îți produce trăiri senzaționale,
dai mâna cu apa cea clară și rece,
ochii sunt veseli, ai miere pe buze.