agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-05-24 | |
Nici nu am visat vreodata unde am putea ajunge
Dupa ce-am varsat candva, de Craciun, atata sange. Am vrut sa traim mai bine, cine si-a inchipuit Ca noi vom ramane astazi cu stomacul chinuit? Ne-am dat viata sa fim liberi, sa o ducem tot mai demn... Suntem fetita cu chibrituri din basmul lui Andersen. Eram granarul Europei si-am ajuns sa cumparam Cereale de la altii s-avem si noi ce sa mancam, Am distrus economia si ne rugam de straini S-o repuna pe picioare, sa ne faca tot ei paini, Am concediat minerii, nu ne trebuie carbune Si-asteptam ca Dumnezeu sa mai faca o minune, Am inchis rafinarii, de petrol n-avem nevoie Ca s-ajunga tara asta o Cartagina, o Troie, Lichidat-am zeci de fabrici, am facut mii de someri Care-si vad acum copiii ca pe niste mari poveri, Cautam ceva de lucru colindand prin alte tari Si ne-ntoarcem cum plecaram, cu vantul prin buzunari. Am facut niste partide sa se certe-n parlament, Ne judecam prin tribunale pentru-o roaba de ciment, Ne sticlec ochii de foame, de nevoi si de necazuri, Ne-omoram unii pe altii pentru mamaligi si prazuri, Alegem si realegem ministri si presedinti Amagindu-ne cu gandul ca din ei vom face sfinti. Ne promit marea cu sarea, ne arata fata bune Apoi uita ce-au promis dupa doar o saptamana Si-o luam iarasi de la capata, lunecand spre intuneric. Nu vedem nici o lumina in acest tunel himeric. Guvernantii ne privesc si-n fata ne rad obraznic Asteptand cu nerabdare sa deguste-al tarii praznic. Au dus tara la ruina invocand puteri oculte, Nasul le-a urcat prea sus, n-au urechi sa ne asculte. Se tin bine de fotolii si se scarpina-ntre coarne Dar nu banuiesc furtuna care vine sa-i rastoarne Caci rabdarea noastra astazi a ajuns la apogeu Iar cand lantul il vom rupe sa-i fereasca Dumnezeu! Nu vrem decat loc de munca si vrem sa traim decent Cam traiesc atatea natii langa noi, in Occident. Vinovati nu sunt vecinii pentru-a noastra soarta cruda Si nici guvernantii care nu vor sa ne-auda. Suntem singuri vinovati ca traim atat de prost. Ne-am facut cu mana noastra viata ca un negru post. Am ales sa ne conduca ce-i ce-acum ne jefuiesc Fara mila, fara frica de Parintele Ceresc. A gresi e omeneste, insa nu la infinit; Din greseala si prostie pe Isus l-au rastignit. Nu mai este timp de vorbe, sa-ncetam acum cersitul! Sa schimbam tot ce se poate, caci se-apropie sfarsitul! Hai sa dam mana cu mana, s-alungam din tara zbirii Si apoi, cu mic, cu mare, sa dansam Hora Unirii!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate