Fără să consumi nimic
apare o clipă de suspans.
Dându-se peste cap un vis
se tonifică un zâmbet poznaș
spre eșafodul unui om pitic.

Dovada nu face decât să răscolească
sâmburele unei iluzii de moment.
Nu poți trece prin toate semnele obscene
să încarci o încercare copilărească,
care în substrat are esență de om dement.

Să recapitulăm iar dovezile,
nu le mai așezăm pe o listă.
Încep dar se și sfârșesc crizele,
pe lumea asta șchioapă, tristă,
unde ne sunt visele, de ce bat brizele?