ea are un fel de mlaștină pe buze
mai mult presimțită decât moștenită
și ziduri trecute într-un catalog de bijuterii
ziduri din acelea groase în care se odihnesc
pumnii trecătorilor

o privesc cu respect deci fără nostalgie
cu o pipă pe care mi-o aprinde doar soarele
merg ca un feribot prin mulțime
și nu o să îi uit niciodată ochii
ca două linii de cale ferată
îmbrățișate de mărăcini