Privesc în urma timpului pierdut
Și accept ce a durut.
Tânjesc la tot ce a fost și am visat,
Dar cineva a trișat.
Îngerii îmi cântă-n somn mereu
Totul sunt doar eu.

Mânia ta, tată, se apropie mult,
Dar nu asta am vrut.
Vreau doar ceva sigur și lumesc
Să pot iar să iubesc,
Să mă duc spre abisul vieții mele
Și nu mă feresc de ele.

Aștept cu nerăbdare a ta pedeapsă...
De restul nu-mi mai pasă.
Vreau să văd iar lumina ce ai dăruit,
Iar restul facă-se cum ai voit.
Iartă-mi dacă este cu putință și respect
Povoara ce o port la piept.