am visat un val pictural
care se spărgea pe o pânză albă
eu eram un abur pe deasupra pământului
și-am văzut culori care se închinau mâinilor
dar dincolo de gândul nopților
o coroană regală prindea rugină
câteva rânduri ieșeau din praf lângă fântâna din Dublin
- iubirea e o definiție dată mereu timpului trecut
- pătimaș a rămas pasul omului rătăcit pe drumuri străine
- tragic a rămas cerul și noi precum o sete continuă angelica, pe fugă

paznicul vieții mă cearta urlând
am aplecat toată ființa în fața lui
pentru că în sânge aveam tatuat numele cu ucigași și mincinoși
nu am reușit să rămân în picioare
paznicul vieții mă certa urlând:
ești un tiraaaaan
ești un infeeeeern
ești visul moooorții
ești un proooost

deschide o sticlă de vin și bea
și bea dracului
oh, beeeea

deschide ușa la casă și trăiește
deschide-ți gura și lasă-mă să fiu, să fiu viu…să fiu
ceea ce tu ai furat
ce tu ai ucis
eu am născut, păcătuit, blagoslovit, închinat
deschide-ți inima și mori
iubirea nu-i aici și nici acolo, nu-i dincolo și nici dincoace
nu e nicăieri abstractule
am să te blestem la fiecare fărâmă de viață
până te omor făcându-te viu
până ai să recunoști că-ți sunt în oase