Clipele trec și se descompun în trup,
pătrund tot mai adânc,
tot mai adânc…

Aseară a murit o parte din celule;
n-am simțit, nu m-a durut,
nici ele n-au știut,
n-aveau putere,
trăiau într-un spațiu închis.

Dacă s-ar împrospăta,
altfel ar fi aerul:
m-ar sălta în zbor;
așa,
nu mai sunt eu cel de ieri,
sunt altul
tot mai șubred, tot mai străin
cu câte o zi.