agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1269 .



pe ulițe cânta caravana
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [anghel1957 ]

2011-07-06  |     | 



așa muncea bunicul pământul lua două cepe
o bucată de brânză mămăligă legată într-un ștergar
făcută de cu seara
îl striga pe ilie pe simion pe grigore
se cocoțau în căruță și plecau
cu sapa trasau corzi de mandolină în urma lor
bunicul mușca pământul
grâul îi lua locul porumbului
ca o ruletă rusească
obosea calul hățurile le strunea ca pe un arcuș
țâșnea sânge
și peste sânge curgea ploaia
și peste ploaie plângeau spicele coapte
și tot așa
că râdea pământul câtă transpirație putea să înghită
bunicul doar toamna avea un zâmbet
șters în colțul gurii
își răsucea mustățile udate de sudoare
dar nu-l durea nimic
nici mâinile bătătorite nici spatele
încovoiat nici nopțile nedormite
râdeau pătulele doldora cu porumb
și grâul din băniți râdea
caii grași se îmboldeau cu copita nechezând cu subânțeles
întreg satul râdea ca la nuntă
când a venit vremea războiului
a ales cel mai frumos cal
l-a dat pe un costum de haine
și o pereche de cizme
după
a venit cu o medalie
l-a strigat pe ilie l-a strigat pe grigore
l-a strigat pe simion
pământul a început să plângă
bunica stătea pe prispă cu mâinile ridicate înspre cer
nu mai râdeau nici pătulele nici banițele
nici caii nu mai nechezau
băteau cu copita...
a înfipt bunicul hârlețul în pământ și peste un an
l-a strigat pe avram peste încă unul l-a strigat
pe gheorghe apoi pe ion pe safta pe ifrim
iar pământul râdea
până într-o zi când s-a înroșit cerul dinspre răsărit
oameni cu eșarfe legate la coate umblau din casă în
casă vorbind o limbă neștiută de săteni
bunicul a oftat nu-i a bună a zis
și pământul a început să se crape
în două în patru în o mie
a băut o cană de zer s-a întins pe prispă
cu ochii ațintiți asupra medaliei
pe ulițe cânta caravana





.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!